SonetSpuneai că niciodată n-o să piarăAcel minut – si totuşi a pierit, Aşa incât mi-am zis că o să moarăSi dragostea – dar, vezi, ea n-a murit.Si chiar dac-ar mai trece inc-o searăSi multe alte-apoi, in şir sporit, Iubirea, ea, nicicând n-o să dispară.Va dăinui-ntre noi la nesfârsit.De-aceea pune-ti mâinile pe poaleSi-asteaptă-mă sub geamurile tale.Eu voi veni cu tainice cununiSi amândoi, căutând desăvârşirea,Vom invăta-mpreună că iubirea-iCea mai puternică din slăbiciuni…Radu Stanca
Multumesc, Doamna!
Post a Comment
2 comments:
Sonet
Spuneai că niciodată n-o să piară
Acel minut – si totuşi a pierit,
Aşa incât mi-am zis că o să moară
Si dragostea – dar, vezi, ea n-a murit.
Si chiar dac-ar mai trece inc-o seară
Si multe alte-apoi, in şir sporit,
Iubirea, ea, nicicând n-o să dispară.
Va dăinui-ntre noi la nesfârsit.
De-aceea pune-ti mâinile pe poale
Si-asteaptă-mă sub geamurile tale.
Eu voi veni cu tainice cununi
Si amândoi, căutând desăvârşirea,
Vom invăta-mpreună că iubirea-i
Cea mai puternică din slăbiciuni…
Radu Stanca
Multumesc, Doamna!
Post a Comment